TAKE ME AWAY TO A BETTER PLACE

joi, 11 februarie 2010

de la capat...


Cred ca am uitat cum e sa traiesti... Am uitat de lucrurile care imi faceau placere acum cateva luni, sau poate saptamani. Mi-am inchis sentimentele undeva in suflet si incerc sa le acopar cat de des pot... daca mi le-as deschide, mi-as da seama probabil cat de prost merg lucrurile, si ce inseamna cu adevarat sa te maturizezi, sa cresti... sa constati ca oamenii vin si pleaca fara nici sa iti spuna..


Ma doare cand vad ca unii prieteni pe care ii consideram "for a lifetime" se indeparteaza si eu nu am ce face pentru a evita lucrul acesta. Dar viata isi urmeaza cursul firesc.... nothing lasts forever.


Si revenind la viata cea de zi cu zi, am gasit un fragment dintr-o carte care mi-a placut foarte mult...

"Sa-ti spun drept, ma scoate pur si simplu din fire uniformitatea cu cenusiul ei exasperant.Am impresia ca din cauza ei viata curge pe langa mine, fara s-o traiesc. De aceea ma straduiesc din rasputeri sa deosebesc zilele, ca sa nu mai semene una cu alta. Fiindca orice zi este o existenta in mic si, daca ar fi dupa mine, n-as masura viata noastra in ani, ci in zile. Prefer, din cand in cand, cate un necaz sau chiar o micuta nenorocire decat o fericire continua, care devine, pana la urma , plicticoasa. Cred ca e destul de greu sa realizezi un asemenea stil de viata, dar simt ca sunt obligata fata de mine, fiinta mi-o cere imperios, pentru ca se vrea aparata, tine sa calce pe pamant cat mai sanatos... Moartea , cand vine, nu te intreaba daca ti-ai trait bine viata. Indiferent daca ai trait-o bine sau rau, putin sau mult, cu rost sau fara rost, trebuie s-o parasesti. Si acest act ireversibil e cea mai formidabila grozavie a existentei noastre."
(Mihail Drumes, "Scrisoare de dragoste")


Si cand ma gandesc ca maine trebuie sa o iau de la capat...

6 comentarii:

Ciocolatika spunea...

Ai uitat cum e...dar poti sa iti amintesti ..
Nimic nu e pentru totdeauna pierdut .
Timpul il vei recupera, sunt sigura de asta iar prietenii noi pot face minuni , acorda-le o sansa !

Te imbratisez!

Bogdan spunea...

oricat de mult mi-as dori sa nu iti dau dreptate, nu pot sa o fac...pentru ca resimt din plin exact ce ai scris aici, pentru ca oamenii stau langa tine atunci cand au un interes, iar cand "miza" dispare devii cvasi-banal in fata lor, pentru ca poate ca asa sunt si eu, dar imi e mai greu sa recunosc si mult mai usor sa observ asta la altii, pentru ca toate trec...si se transforma intr-o rutina apasatoare de multe ori, atunci cand esti dominat de frustrari si de propriile neimpliniri... iti admir concizia subiectului tau, ai reusit sa pui un punct pe i care multi nu au curajul si nici macar putintza de a o face :)

Lorelei spunea...

Nu exista "prieteni pe veci",pentru ca moartea oricum ii va desparti.

Cârciumarul spunea...

Oricati prieteni ai avea la un momentdat , tot singur/a ramai in final ... timpul nu aseteapta pe nimeni , asa ca nu astepta nici tu ca viata perfecta sa vina in momentul in care persoanele vor fi sincere . Rutina macina lent , dar inevitabil pofta de viata .
Imi place cum scrii . Keep up the good work !

Cristina spunea...

Prietenii adevarati sunt ca o sansa la viata a unui om intr-un acvariu sigilat. Asta inseamna 1 la 1 milion :D. Dar daca stii ca ai gasit acea prietenie trainica, trebuie sa tinem cu dintii de ea. Si va fi mai presus de toate.

mindfreak spunea...

superb romanul:):X